09.04.2012

Stiri / Nyheter

Suedia si neutralitatea de gen. Ce inseamna disparitia distinctiei intre cele doua sexe si ce cuvant au introdus suedezii pentru o persoana care nu este nici baiat, nici fata

de I.R. HotNews.ro
Joi, 12 aprilie 2012, 15:21 Actualitate | Cultură

Suedia, tara cu cel mai ridicat procent de femei in forta de munca, a fost desemnata in 2010 de Forumul Economic Mondial drept statul cel mai "egal" din punct de vedere al genului din intreaga lume. Insa acest lucru nu pare suficient pentru multi dintre suedezi, care aspira la mai mult decat egalitate cand vine vorba de gen: neutralitate, noteaza Slate.com intr-un material. Ideea din spatele acestei dorinte este ca autoritatile si societatea sa nu mai tolereze nicio distinctie intre sexe, ceea ce inseamna, printre altele, casatorie intre orice sexe sau posibilitatea ca parintii sa aleaga orice nume pentru copii, chiar daca acesta este "Lisa", iar copilul este baiat.

In aceeasi nota, o companie de haine pentru copii a scos sectiunile separate pentru baieti si fete din magazine, iar pe bloguri se discuta intens despre cum sa iti imbraci copilul "neutru". Un catalog de jucarii a decis sa inverseze putin lucrurile, de exemplu o fetita in blugi merge cu un tractor iar un baiat impinge un carucior roz.

Politicieni social-democrati au propus instalarea de toalete neutre asa incat oamenii sa nu fie nevoiti sa se imparta intre barbati si femei. O parte din gradinite au interzis referintele la sexe, referindu-se la copii prin intermediul numelor sau apelativelor de tipul "amicilor", "puisorilor". Acestia considera ca gradinitele trebuie sa "contraatace modelele traditionale si rolurile traditionale de gen" si sa ofere baietilor si fetelor "aceleasi oportunitati sa testeze si dezvolte abilitati si interese fara sa fie limitati de roluri de gen stereotipice".

Proiectul a atins un "punct culminant" la inceputul lunii, cand, la cateva zile dupa Ziua Internationala a Femeilor, a fost introdus un nou substantiv in versiunea online a Enciclopediei Nationale:
"hen" (pronuntat ca "gaina" in engleza). Intrarea din dictionar defineste hen ca: "pronume personal neutru din punct de vedere al genului propus in locul lui "el" [han in suedeza] si "ea" [hon]."

Anuntul enciclopediei a venit in contextul unei dezbateri aprinse despre neutralitatea de gen care a dominat agenda editorialelor din ziare, emisiunilor de televizune si blogurilor despre parenting si feminism din Suedia. A fost provocat de publicarea primei carti "neutre" pentru copii - "Kivi och Monsterhund" (Kivi si Cainelemonstru), care spune povestea lui Kivi, care vrea un caine de ziua "hen" (in loc de ziua lui). Autorul introduce mai multe cuvinte "neutre" in carte - mammor si pappor (mame si tati) sunt inlocuiti cu "mappor" si "pammor".

"Hen" a fost mentionat de lingvisti suedezi la mijlocul anilor 1960, apoi in 1994 un lingvist a sugerat adaugarea lui "hen" ca pronume personal.

Insa nu toata lumea este incantata de amestecul politicului in limba suedeza. Jan Guillou, unul dintre cei mai cunoscuti autori suedezi, s-a referit la sustinatorii pronumelor "hen" drept "activisti feministi care vor sa ne distruga limba". Alti critici considera ca ar putea fi daunator din punct de vedere psihologic si social.

In mod ironic insa, noteaza autorul materialului, in efortul lor de a elibera copiii suedezi de un comportament normativ, promotorii neutralitatii de gen ii supun unor noi seturi de reguli si noi norme astfel ca anumite forme de joaca devin tabu, limba devine regularizata, iar interactiunile si atitudinile lor sunt observate prea indeaproape de profesori. O scoala a scos toate masinile de jucarie pentru ca baietii le acordau un "statut" mai ridicat decat altor jucarii. O alta gradinita a scos "timpul liber" din program, pentru ca, atunci cand se joaca liber, "modele stereotipice de gen se nasc si se cimenteaza. In joaca libera exista ierarhie, excludere si samanta rautatii".
  




Suedia este prima ţară din lume care vrea să renunţe la bancnote şi monede! Tranzacţiile electronice reprezintă viitorul!.

In mai multe orase din Suedia toate platile se fac prin intermediul cardurilor sau a tranzactiilor bancare, iar bancile realizeaza tranzactiile exclusiv în moneda electronica. Singura problema a acestor tipuri de tranzactii o reprezinta persoanele în vârsta care nu sunt obisnuite cu astfel de lucruri. Bancnotele si monedele reprezinta doar 3% din economia Suediei, comparativ cu o medie de 9% în zona euro si de 7% în SUA, potrivit unui raport al Bancii ...
(sursa : Cancan)



Suedia a fost prima ţară europeană care a introdus bancnotele, în 1661. Acum, ar putea deveni primul stat care să renunţe la ele. Şi nu este de mirare că Suedia este în fruntea acestui curent, având în vedere accentul pus pe tehnologie şi inovaţie.

"Nu înţeleg de ce trebuie să mai imprimăm bancnote", spune Bjoern Ulvaeus, fost component al grupului ABBA şi un susţinător al lumii fără lichidităţi.

Conturul unei astfel de societăţi a început să ia formă în naţiunea high-tech, iritându-i pe cei care preferă încă monedele şi facturile în locul banilor digitali.

De altfel, în multe dintre oraşele suedeze nu se mai acceptă cash la plata biletelor pentru transportul în comun, acestea fiind achiziţionate cu un SMS trimis de pe telefonul mobil. De asemenea, un număr mic, dar în creştere, de magazine nu mai acceptă decât cardurile ca modalitate de plată, iar câteva sedii bancare unde se efectuează tranzacţii electronice nu mai deţin deloc numerar, potrivit Associated Press.
Scăderea utilizării lichidităţilor este vizibilă chiar şi în biserici, în câteva dintre ele fiind instalate cititoare de carduri pentru a le fi mai uşor credincioşilor să facă donaţii. "Oamenii au venit la mine în repetate rânduri pentru a-mi spune că nu au numerar, dar că ar dori totuşi să facă o donaţie", a delarat reprezentantul unei biserici.

Bancnotele şi monedele reprezintă doar trei la sută din economia Suediei, comparativ cu o medie de nouă procente în zona euro şi şapte procente în Statele Unite. Însă şi procentul de 3% este mare, consideră Ulvaeus care vede într-o societate fără numerar o societate mai sigură. După ce fiul său a fost jefuit de trei ori, el a început să pledeze pentru o tranziţie mai rapidă către o economie complet digitală, numai pentru a le face viaţa mai grea hoţilor. "Ce s-ar mai face dacă nu ar mai exista lichidităţi", se întreabă el.

Avantaje şi dezavantaje: scade corupţia şi numărul jafurilor, cresc atacurile cibernetice

În acest sens, Asociaţia Bancherilor Suedezi susţine că renunţarea parţială la numerar are deja impact asupra statisticilor privind criminalitatea: numărul furturilor din băncile suedeze a scăzut anul trecut la cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani, la 16,de la 110, în 2008. În schimb, a crescut numărul atacurilor cibernetice: cazurile de fraudă electronică au crescut la aproape 20.000 în 2011, de la 3.304 în anul 2000.

Răspândirea tranzacţiilor electronice şi traseul digital pe care îl generează explică şi motivul pentru care Suedia are o problemă mai mică în cee ce priveşte corupţia, comparativ cu ţările în care domină plăţile în numerar, cum ar fi Italia sau Grecia, explică Friedrich Schneider, profesor de economie la o Universitate din Austria. "Dacă oamenii folosesc mai mult cardurile, sunt mai puţin implicaţi în activităţi economice ilegale", crede profesorul.

În Italia, de exemplu, unde numerarul a fost un mijloc comun de a evita taxa pe valoarea adăugată şi de a ascunde profiturile, prim-ministrul Mario Monti a luat măsuri, în decembrie, de limitare a tranzacţiilor în numerar la plăţile sub 1.000 de euro, în scădere de la 2.500 de euro.

Oscar Swartz, fondatorul primului furnizor de Internet din Suedia, Banhof, susţine că o economie digitală ridică probleme de confidenţialitate din cauza traseului de tranzacţii rămas. Deşi susţine ideea eliminării treptate a lichidităţilor, el propune introducerea altor metode anonime de plată. "O persoană ar trebui să aibă dreptul de a trimite sau de a dona bani fără a fi monitorizat de fiecare dată", spune Swartz.
Hanna Celik, a cărei familie deţine un chioşc de ziare într-un mall din Stockholm, spune că economia digitală este numai în avantajul băncilor care doresc câştiguri mai mari. El spune că este taxat cu aproximativ 80 de cenţi pentru fiecare tranzacţie cu cardul de credit. "Pentru bănci, asta este o modalitate în plus prin care pot câştiga o mulţime de bani".

(sursa : Capital Ro )

Demisie a ministrului suedez al apărării criticat pentru negocieri cu Arabia Saudită

Ministrul apărării din Suedia și-a dat demisia după săptămâni de controverse din cauza propunerii ca țara scandinavă să participe la construcția unei uzine de armament în Arabia Saudită.
Premierul Fredrik Reinfeldt a anunțat astăzi că acceptă demisia lui Sten Tolgfors, criticat intens după ce s-a aflat că agențiile militare suedeze s-au aflat în negocieri cu saudiții.
Controversele au fost cauzate de natura secretă a convorbirilor, deși nu există vreo interdicție de export a armamentului suedez în Arabia Saudită. Opoziția de stânga a cerut o investigație, spunând că Suedia n-ar trebui să sprijine un regim pe care l-a descris drept „dictatură”.
(sursa : Radio Romania Libera)

Suedezii, unanim populari



In lume si in special in tarile vorbitoare de limba engleza, suedezii par a fi unanim populari. Profilul lor de oameni cinstiti, grijulii, bine informati, eficienti, care produc bunuri de calitate, livrate la timp, se potriveste bine cu aspectul lor adesea dichisit, cu imbracamintea de bun-gust (iertata sa-mi fie stereotipia), parul blond si ochii albastri. Engleza lor, avansata din punct de vedere gramatical, este curata si taioasa, ca aceea vorbita de scotienii care au studiat la Oxford. In societate, cel putin, ei au niste maniere impecabile si spun tot ce se cuvine in primele 15 minute. Totusi, este oarecum surprinzator sa constati ca suedezii nu sunt deloc populari, ba chiar adesea ridiculizati si uneori dispretuiti in tarile nordice. Faptul ca nici unul dintre vecinii Suediei Danemarca, Norvegia, Finlanda nu este renumit pentru agresivitatea nejustificata face ca antipatia sa fie cu atat mai neasteptata. Ce este in neregula cu suedezii? Este o intrebare la care suedezii insisi incearca sa gaseasca raspunsul de cateva decenii incoace. Statistic vorbind, suedezilor nu li se poate reprosa mare lucru. Asistenta medicala de exceptie a facut ca Suedia sa fie tara cu populatia cea mai varstnica din lume (18,1% din totalul populatiei are peste 65 de ani) si numai japonezii au o speranta de viata mai ridicata (Japonia 79 de ani, Suedia 78 de ani). Mortalitatea infantila este printre cele mai scazute din lume (locul patru din finalul clasamentului). Cu o populatie de 8,6 milioane, ocupand o suprafata de 450 000 de kilometri patrati, Suedia se plaseaza confortabil cu o densitate a populatiei de 19 locuitori pe km patrat. Desi ca marime ocupa numai locul 54 in lume, Suedia se afla pe locul 18 in ceea ce priveste PIB-ul, revenindu-i un meritoriu loc 5 la PIB-ul pe cap de locuitor, in valoare de 25 487 de $ anual. Acest belsug se reflecta in nivelul de trai in ceea ce priveste bunurile proprietate personala, suedezii sunt pe primul loc in lume la telefoane, pe locul cinci la masini de spalat, pe locul sase la cuptoare cu microunde, pe locul sapte la frigidere si videorecordere si pe locul zece la automobile. Cu un procent de alfabetizare de 99%, suedezii detineau, in perioada 19901991, locul doi in lume (dupa Zimbabwe!) in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca a populatiei, cu 69,3%. Datoria straina este mica, iar ajutorul acordat tarilor straine este foarte mare se afla pe locul noua in lume in ceea ce priveste ajutorul bilateral (si pe locul patru ca donator bilateral, raportat la procentajul din PNB). Suedia detine un remarcabil loc 14 in ceea ce priveste productia industriala si locul 15 in ceea ce priveste comertul mondial. Sunt niste cifre excelente pentru o tara cu o populatie mai mica de 9 milioane, dat fiind ca Suedia nu este "un atelier in care se munceste in conditii grele". Cu o populatie aflata intr-un proces lent de crestere (Suedia are gospodariile cele mai mici, cu 2,2 persoane per locuinta) si dispunand de vaste rezerve funciare, minerale si energetice, Suedia pare sa nu aiba cine stie ce probleme de ordin material. Potrivit Indexului Dezvoltarii Umane elaborat de ONU, Suedia este din nou bine pozitionata. Indexul, care este intocmit pe baza unor factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, speranta de viata, alfabetizarea la varsta adulta, anii de studiu, puterea de cumparare etc. plaseaza Suedia pe locul cinci, dupa Japonia, Canada, Norvegia si Elvetia, in ceea ce priveste standardele dezvoltarii umane. Singurele statistici negative ale Suediei se refera la atacurile de cord cele mai multe din lume, 37,3% dintre decese fiind cauzate de acestea; crime locul 18; delicte referitoare la droguri locul doi. Cat priveste varsta la care se casatoresc femeile suedeze, 27,6 ani, acestea se afla pe locul doi in lume intr-un clasament al celor mai varstnice mirese, iar Suedia ocupa locul sapte in lume intr-un clasament al tarilor cu cel mai ridicat cost al vietii, insa acesti ultimi doi factori pot fi considerati in egala masura pozitivi. Suedia este cu siguranta o tara in care lucrurile merg bine, asa cum o demonstreaza clar statisticile demne de invidiat mentionate mai sus. Si atunci, care este cauza frictiunilor dintre Suedia si vecinii sai? In primul rand, ei sunt vecini; dragostea intre vecini nu este o caracteristica umana. Norvegia, Danemarca si Finlanda sunt mai putin impresionate decat altele de splendoarea bunastarii suedeze, deoarece si ele au niste creatii proprii similare (si exista temeri din ce in ce mai serioase in toate cele patru tari ca sistemul va functiona cu adevarat pe termen foarte lung). Cinismul acestora fata de Suedia pare sa-si aiba originea intr-o serie de factori istorici: Danemarca a jucat un rol important in regiune o lunga perioada de timp. Suedezii au asediat in repetate randuri Copenhaga. Suedezii au domnit peste Finlanda vreme de 600 de ani. Suedia si Norvegia au facut parte dintr-o uniune incomoda pana in 1905. Norvegia, Danemarca si Finlanda au fost infrante in Al Doilea Razboi Modial, nu insa si Suedia. Industria suedeza s-a bucurat de o perioada de prosperitate intre anii 1945 1960, cand Norvegia si Danemarca au fost tinute pe tusa de revenirea postbelica foarte lenta, iar Finlanda s-a confruntat cu un handicap serios, fiind nevoita sa plateasca rusilor o suma imensa (si nejustificata), reprezentand reparatii de razboi (19451952). Marile companii multinationale suedeze Volvo, Saab, Electrolux, SKF, Axel Johnson si asa mai departe au inflorit in acea perioada, cand otelul suedez era recunoscut ca fiind cel mai bun din lume. Prosperitatea altora da nastere deseori la invidia vecinilor, mai ales cand este insotita de o anumita impasibilitate. In regiunea nordica, Suedia era considerata o tara importanta, preocupata de exporturi, puternica din punct de vedere financiar, indestulata si enervant de ingamfata. E putin probabil ca suedezii sa fie astazi cu mult mai putin multumiti de ei insisi decat erau in anii '50 si '60, insa, dintr-un studiu pe care l-am realizat recent pe 100 de oameni de afaceri suedezi, a rezultat urmatoarea compilatie exclusiv suedeza a valorilor lor nationale: constiinciozitate, cinste, loialitate, toleranta, egalitate, pacifism, dragoste de natura, curatenie, amabilitate, modestie. Nu este lipsit de importanta faptul ca subiectii au ales 10 valori pozitive si nici una negativa. Laine-Sveiby afirma ca suedezii refuza sa se vada in lumina in care ii vad ceilalti; in aceasta privinta ei sunt diferiti de danezi, mai preocupati de aspectul lumesc al vietii si de finlandezi, extrem de interesati de relativismul cultural si care-si fac in permanenta griji pentru ce cred ceilalti despre ei. Suedezii, pe de alta parte, sunt foarte preocupati de ce cred ceilalti suedezi despre ei!< b>Luarea deciziilor</b> Managementul suedez este descentralizat si democratic organigrama companiei suedeze tipice este in mod vadit orientata pe orizontala. Distanta impusa de autoritate este mica, managerul fiind in general accesibil personalului si disponibil pentru discutii. Intr-o firma suedeza vom intalni mai putine esaloane decat, de pilda, in Franta sau in Germania. Exista de fapt o lege suedeza (MBL) care prevede ca toate deciziile importante trebuie discutate cu toti membrii personalului inainte de a fi puse in aplicare! Explicatia ar fi ca daca angajatii sunt mai bine informati sunt mai motivati si in consecinta muncesc mai bine. Aceasta forma colectiva de luare a deciziilor se preteaza la o comparatie interesanta cu sistemul japonez. In ambele tari se considera a fi important ca toti colegii sa aiba pe deplin ocazia de a discuta proiectele in amanunt, de vreme ce dreptul la dezbateri si la exprimarea opiniei se plateste printr-o adeziune stricta la politica firmei, o data ce aceasta a fost stabilita. In Suedia, ca si in Japonia, deciziile pot fi luate cu mare intarziere, insa o data luate, sunt unanime; angajatii companiei, de la cel mai mic la cel mai mare, vor merge apoi in aceeasi directie. Acest lucru contrasteaza puternic cu, de pilda, situatia din multe companii americane in care convingerile individuale conduc adesea la vrajba si la conflicte interne. Totusi, o diferenta majora intre modelul suedez si cel japonez consta in faptul ca distanta impusa de autoritate intre manageri si angajati este mult mai mare in Japonia. In ambele sisteme discutiile si evaluarile prelungite duc la o buna comunicare a informatiilor si genereaza un sentiment de incredere si siguranta intre angajati. Modelul suedez nu este nici el perfect. Moran mentioneaza ca punctele slabe ale suedezilor in implementarea afacerilor sunt urmatoarele: evitarea conflictului sau a atitudinii partinitoare teama de confruntari dependenta de echipa in luarea initiativelor evitarea competitiei cu alte persoane din cadrul companiei. Desi participarea angajatilor la luarea deciziilor este evident oportuna in firmele moderne, ritmul alert in care se conduc afacerile in ziua de azi (imbunatatit de facilitatile puse la dispozitie de tehnologia informatiei) necesita adesea decizii clare si rapide. Procesul de luare a deciziilor este probabil cel mai rapid in SUA; cel mai lent este in Japonia si in alte tari asiatice. Majoritatea tarilor europene se situeaza undeva intre cele doua extreme. Suedia se apropie periculos de mult de Japonia, "periculos" in sensul ca desi este un concept oriental recunoscut faptul ca luarea deciziilor importante poate dura luni intregi, lucrurile nu stau nicidecum asa in Europa si in SUA. Managerii francezi, britanici si finlandezi s-au simtit frustrati lucrand cu sau in companii suedeze, motivele frustrarii fiind: consultarile permanente la toate nivelurile, sedintele nesfarsite, intarzierile obisnuite in luarea deciziilor, obsesia pentru indrumarea oamenilor, prudenta exagerata, politicile confuze referitoare la personal si "indicatiile" neclare venite din partea managerilor.< b>Managerul suedez</b> Managerii suedezi se pricep la manuirea resurselor umane, apeland la charisma, la un stil de comunicare bland, dar convingator si la abordari psihologice inteligente. Ei sunt buni pentru ca trebuie! Sarcina lor nu este una simpla. Ca si in Japonia, in Suedia nu este usor sa te debarasezi de un angajat incompetent, chiar lenes sau nu foarte cinstit. Deoarece este la fel de necuviincios sa te imbogatesti, managerilor le lipseste momeala. Ei nu pot face concedieri si nu pot oferi prea multe stimulente financiare (bonusurile si folosirea masinii de serviciu determina cresterea impozitului). In consecinta, ei au mari batai de cap pentru a obtine tot ce e mai bun de la cei aflati in subordinea lor. Din pacate, actul de comanda nici nu presupune mare lucru. Ei nu dau ordine acestea seamana mai degraba cu niste indicatii si adesea nu sunt mai mult decat niste sugestii. Ei nu aplica nici macar aceste directive, insa isi deleaga autoritatea ierarhic, de sus in jos, pentru a fi indeplinite. Daca angajatul este incompetent sau lenes, trebuie facuta "curatenie" in toata regula. Pentru a fi corecti in privinta suedezilor trebuie spus ca personalul suedez este in mare parte extrem de constiincios, cooperant si loial. Problemele apar (ca si in Japonia) atunci cand sarcina atribuita depaseste posibilitatile persoanei in cauza. Un profesor suedez arata ca pentru a-ti exercita autoritatea in Suedia trebuie sa lasi impresia ca nu esti o persoana foarte puternica. Managerii suedezi "fac echilibristica" intre interventia personala inoportuna si controlul dezlanat, ineficient. Ei incearca sa-si stabileasca linia printr-o atenta planificare si niste metode alese cu grija. Se spune ca planificarea minutioasa ii ajuta pe managerii suedezi sa doarma mai bine!< b>Societatea feminina </b> Geert Hofstede, in binecunoscutul sau studiu despre culturile de afaceri, conchide ca dintre toate tarile analizate, Suedia este cea mai feminina. In culturile masculine, valorile dominante sunt: succesul, banii, recompensele, obiectele si bunurile aflate in posesie. In cele feminine, aspectele inter-personale, calitatea vietii, ambientul fizic, oferirea de servicii, cultivarea relatiilor sunt considerate mai importante pe scurt, crearea unei societati grijulii. In cazul Suediei de azi, oamenii (inclusiv suedezii) incep sa se intrebe daca nu cumva este prea grijulie. Intretinerea sistemului de asistenta sociala de departe cel mai bun din lume costa foarte mult. Impozitele te doboara, iar tara se afla intr-un accelerat proces de imbatranire. In fiecare an sunt tot mai putini sustinatori ai familiei si sunt tot mai multi cei care depind de acestia. Intr-o lume fara competitie, suedezii ar putea continua sa vanda produse de calitate la preturi mari pentru a-si sustine nivelul de trai, insa in secolul al XXI-lea, competitia va fi acerba. Asiaticii si americanii nu isi permit concedii de sase saptamani, plus tot felul de week-end-uri prelungite si vara sa iasa pe usa biroului la ora 16. Managerii sudezi primesc in permanenta solicitari de concediu pentru graviditate, ingrijirea copiilor bolnavi, concediu pentru calatorii acordat profesorilor universitari, concediu pentru studii, pentru membrii garzii civile, pentru activitati sindicale etc. In Suedia, capitalul si industria au fost lasate in general pe maini private, insa sistemele de impozitare au grija ca nimeni sa nu se imbogateasca pe cale legala. Cei care ameninta sa faca acest lucru (Ingmar Bergman, Bjrn Borg) sunt siliti sa traiasca in strainatate pentru a evita platirea unor impozite care ar putea ajunge la peste 100% din profit. Nici macar in Monte Carlo nu se intampla asa ceva! Unii banuiesc ca in neregula ar fi mai degraba sistemul suedez si nu suedezii ca atare. Acestia sunt niste oameni amabili, inteligenti, fermi, care vor sa faca bine desi nu le va fi usor sa se debaraseze de mentalitatea indeplinirii strict a sarcinilor de serviciu, fara a lucra in plus, atunci cand vor da de greu. O societate exagerat de reglementata, indiferent de politica adoptata, poate genera niste indivizi foarte plictisitori, fara pic de spontaneitate. Cand tratati cu suedezii, retineti: Ei se considera cinstiti si spun intotdeauna adevarul. Nu le place sa-si contrazica proprii colegi. In companiile suedeze, autoritatea se deleaga de sus in jos, prin urmare s-ar putea sa nu aflati ce crede seful lor, de fapt. Pretul s-ar putea sa fie fix, deoarece suedezii considera ca pretul lor de pornire este cel corect. S-ar putea sa vi se para inflexibili in alte privinte, deoarece ei cred cu tarie in decizia grupului, bazata pe consens. Asemenea japonezilor, le vine greu sa faca modificari individual, pentru ca acest lucru ar contraveni consensului. Sunt buni ascultatori si vor manifesta intelegere fata de punctele voastre de vedere. Daca vor sa va faca un serviciu, le trebuie timp ca sa puna totul la punct. Pe ei ii intereseaza mai putin profitul decat va intereseaza pe voi. In pofida firii lor "grijulii", se concentreaza mai mult asupra afacerii decat asupra persoanei. Sunt pragmatici in ceea ce priveste calitatea tehnica. La o vanzare, punctele lor forte sunt: calitatea, designul si livrarea prompta. Cand cumpara un produs, ii intereseaza calitatea si nu tin exagerat de mult sa obtina un anumit pret. Te trateaza bine si cu multa generozitate, cand acest lucru intra in sarcina lor. Ca si americanii si finlandezii, nu pun mare pret pe mancare, in timpul unui pranz "de lucru", continuand sa discute detaliile afacerii in timp ce mananca. Francezii si spaniolii nu pot suporta acest lucru. Pot discuta "la infinit" detalii de ordin tehnic, insa palavrageala o epuizeaza in 1015 minute. Totusi, au niste glume si anecdote clasa intai! Cand toasteaza, sunt ceremoniosi si pretind ca discursurile sa fie tinute in timpul cinei sau dupa aceea. Sunt extrem de familiari in adresare, folosind numai forma "Du". In Suedia, tacerea nu are neaparat o conotatie negativa. Suedezii sunt meditativi si mai degraba introvertiti. Nu apartin unei culturi "tactile", asa ca nu va apropiati prea mult de ei. La intalnirile de afaceri apeleaza prea putin la gestica si la expresia fetei, cu toate ca zambesc mai mult decat germanii si finlandezii. In timpul discutiilor isi pastreaza calmul si politetea si nu prea stiu ce atitudine sa adopte fata de grosolanie sau de exuberanta latina. Nu manifesta un respect deosebit pentru titluri si trateaza persoanele importante de la egal la egal. Francezii, germanii, sud-americanii si asiaticii nu privesc intotdeauna cu ochi buni acest tratament egalitar. Nu sunt niciodata aroganti si nu folosesc forta bruta chiar daca sunt in avantaj. Cel mai bun mod de abordare este sa le respecti dorinta de a avea niste consultari prelungite, multilaterale si sa dai dovada de rabdare si intelegere, ca si de fermitate si integritate.
(sursa : http://www.studentie.ro/campus/suedia/c-135-a-15529 )

08.04.2012

Locuinte in Suedia

Sa obtii o locuinta cu chirie in Suedia este destul de dificil. Cererea este foarte mare, iar oferta foarte mica. Daca obtii acea locuinta, numai daca nu achiti chiria la timp, atunci esti dat afara. In chirie intra si cheltuielile de intretinere, apa.
Chiria variaza in functie de zona, suprafata, numar de camere. Toate apartamentele au frigider, aragaz, dulapuri de bucatarie standard. Cele nemobilate ma refer.
Boplats.se este link-ul ce iti poate da toate datele necesare pentru intreaga Suedie.
Pentru cumparare de case trebuie sa ai un avans(30% din valoarea totala), in caz ca vrei sa o achizitionezi cu credit bancar sau chesh…Variaza in functie de zona, an de constructie, suprafata, numar de camera .
 
 
 
Aproape toate casele la ţară sunt roşii şi din lemn. Este uniform şi frumos, dar dacă începe vreun incendiu? (Grecia). Este foarte greu în ziua de azi să obţii un apartament, la prima mână, de la o agenţie imobiliară. Un sistem imobiliar ciudat şi cu piedici. Prioritate ar avea familiile cu mulţi copii, dar nu prea este adevărat... Te înscrii la cozi, la mai multe agenţii existente în oraş. Până îţi vine rândul, poate dura de la câteva luni, la câţiva ani buni de zile. Asta se întâmplă, deoarece nu sunt apartamente libere, cel puţin în oraşele mai mari. Dar dacă ai norocul şi primeşti apartament, nimeni nu te poate da afară, decât în condiţii grave.
De ce nu se construiesc locuinţe mai multe, în mările oraşe? Investitorii imobiliari ocolesc Suedia? Apartamentele care sunt libere de închiriat, la mâna a doua, sunt prea scumpe, iar perioada de închiriere este pe termen scurt, în general şase luni, un an sau poate doi ani. Ca să cumperi în Suedia un apartament şi să nu fii proprietar în totalitate, nu se merită. (Irak, Albania, Iran, Mexic, Siria, Cehia, Franţa, China, Anglia, Brazilia, Spania, România etc) Exemplu - Agenţia MKB (Malmö) - apartamente libere ("lediga") cu două sau trei camere. La unele apartamente sunt postate de la 50 la circa 600 de anunţuri/apartament ("anmälda"), în vederea vizionării apartamentului respectiv. Malmö - 2: a (2 camere); 45 kvm (suprafaţa); 4 816 kr/mån (cost/lună); Köpenhamnsvägen 2 (strada); vån 12 (etaj); Kronborg (zona); 639 anmälda (nr. de anunţuri pentru vizionare); 1 maj (anunţ valabil până la dată).
 
 
surse
 
 
 
 
 
 

Studiul limbii suedeze

 
 
Pentru a te inscrie la SFI , iti trebuie acel personnummer. Fiind in posesia lui, te poti prezenta la Vuxen Utbildning , unde ti se face o evaluare in functie de nivelul de cunoastere al limbii suedeze, plus in functie de nivelul de pregatire din tara din care vii,ce  studii recunoscute ai, esti  repartizat intr-o grupa A,B, C, sau D. (C fiind pentru cei cu studii de liceu si facultate dar nivel 0 de cunostiinte in privinta limbii suedeze), intr-o anume institutie de invatamant SFI. Un criteriu ar fi  zona in care locuiesti.
 
Studiul limbii suedeze este gratuit , nu platesti carti, materiale etc , din contra, ti se ofera material de studiu  gratuite (pix, plicuri, etc.).
 
Exista teoretic diverse specializari in SFI : (practic nu stiu daca se si  aplica).
alfabetisering / alfabetizare
yrkesspår track /profesionale
digital sfi / SFI digitale
SFI för högutbildade / SFI pentru studii superioare.
 
Sunt SFI avand cursuri la diferite nivele  :
SFI cu educatie pentru adulti
SFI cu formare profesionala
SFI cu pregatire universitara
licee populare
 
Cuben Utbildning!

 
Este o scoala de educatie a adultilor, scoala unde  eu invat . Cuben are 2 centre , recent infiintate, in 2010.  Unul dintre sedii se afla intr-o zona foarte frumoasa a orasului Goteborg / Eriksberg , la o statie de Campusul Lindholmen . 
Atmosfera este frumoasa , calda, salile de curs sunt dotate corespunzator , profesorii incearca sa iti devina prieteni , nu pastreaza acea distanta de pozitie .
SFI este accesibil tuturor. chiar si pentru cei care au dificultati la scriere sau citit.
Poti participa la 15 ore saptamanal (predare limba suedeza), apoi , optional poti participa la diferite alte cursuri studietorget, gramatica (cu alti profesori).  In cadrul Cuben se organizeaza evenimente : prezentare de obiecte, lucruri, mancaruri etc specifice tarii din care provii, concursuri de sport si alte activitati ce creaza o unitate si un climat placut, prietenos.
Aici poti urma  studiile SFI si in acelasi timp , poti participa la cursuri de baza în limba engleza, matematica, studii sociale și informatica . De asemenea teoria se combina cu practica in cadrul cursurilor de Formare profesionala.  Acest curs de practica este flexibil, bazandu-se pe obiectivele ce le ai, experientele si cunostintele anterioare.
Se organizeaza cursuri atat ziua cat si seara, iti da posibilitatea sa inveti oricand. Se poate crea un program personalizat in functie de timpul tau disponibil ;de asemenea un support web in cadrul cursurilor SFI digitale.
Un mod de a te incuraja in a invata limba suedeza este faptul ca daca termini SFI-ul in timp de un an, vei fi recompensat cu o suma destul de substantiala.
Dupa terminarea cursurilor obtii un certificat sau calificare.
 
 
 

Inscriere SFI

Dupa ce primesti personnummer in Suedia, inscrierea la SFI se face intr-o anumita perioada de timp
1. Eductus ofera cursuri SFI, dar in acelasi timp Eductus ofera in unele orase curs SFI cu orientare pe o anumita bransa, in functie de dorinta cursantului si de experienta anterioara a acestuia de munca. Te interesezi daca in Helsingborg este valabila ultima oferta, in caz ca vrei sa inveti SFI in acest mod.
2. Folkuniversitet este o scoala renumita in Suedia, cu vechime ca sa ma exprim asa, ofera totodata gratuit cursuri SFI pe un numar limitat de locuri alocat de catre comuna. Multe alte cursuri in aceasta scoala sunt cu plata.
3. Lernia este de o scoala specializata de regula pe cursuri de meserii, atat pe nivel de liceu cat si pe nivel academic. Lernia ofera cursuri SFI, iar ele sunt structurate in asa fel incat cursantul sa invete despre viata de zi cu zi, societate, piata de munca etc. Scoala este raspandita in toata Suedia.
4. Merit ofera curs SFI orientat pe domeniul de munca de care cursantul este interesat, ei scriu ca ofera cursantului sa invete "o functionala (a doua) limba". Este prima data cand aud de aceasta scoala, asa ca nu pot da detalii.
5. NK Data Center ofera curs in SFI si curs in Grundläggande svenska - de zi, seara si distanta. Inveti limba suedeza, dar nu cu o anumita directie spre o meserie si se incepe cu SFI nivel 2. Cursul este in asa fel structurat, pt a fi cat mai de ajutor cursatului in a-si insusi tot felul de cunostinte. Nu am auzit insa de aceasta scoala pana acum.
6. Komvux Kärnan este scoala comunala, unul din Komvux-urile din Helsingborg. La Komvux incepi cu SFI si sfarsesti cu svenska A / B, daca se doreste. Te poti opri din studii cand vrei tu, iar riscul este ca pierzi locul la scoala. Daca doresti sa te reinscrii, se sta din nou la coada si in functie de nr de solicitari primesti din nou loc, mai devreme sau mai tarziu. La Komvux sunt multe directii, cursuri spre care te poti orienta dupa cursul SFI. Unele Komvux-uri au prestigiu in fata altora in fiecare oras. Totodata in unele orase, nu toate Komvux-urile ofera curs SFI, iar daca vrei sa studiezi mai departe (dupa cursul SFI) la alta scoala, pur si simplu te inscrii la scoala respectiva.


Nivel curs limba suedeza

Nivel I - SFI, svenska för invandrare - Suedeza pt emigranti study
Curs I - SFI-1, kurs A - B (examen B)
Curs II - SFI-2, kurs B - C (examen C)
Curs III - SFI-3, kurs C - D (examen final SFI D)

Nivel II - Grundläggande (vuxenutbildning) svenska som andra språk (prescurtare: Gsa) - Suedeza de baza (cursuri pt adulti) - suedeza ca a doua limba
Curs I - Gsa D (examen)
Curs II - Gsa E (examen)
Curs III - Gsa F (examen final Svenska Grundläggande F)

Incepand cu nivelul grundläggande, ai dreptul sa soliciti CSN, studiemedel - ajutor financiar pt studii (daca indeplinesti conditiile care se pretind). Bidrag-ul de la CSN este nerambursabil. In schimb, cine solicita inclusiv imprumut de bani de la CSN, adica "lån", va trebui la un moment dat sa inceapa sa il returneze cu dobanda aferenta. Detalii gasesti la subtopicul CSN de pe forum.

Nivel III - Gymnasium - Liceu
Curs I - Svenska som andra / främmande språk A, gymnasium (examen Svenska A)
Curs II - Svenska som andra / främmande språk B, gymnasium (examen final Svenska B)

- Se poate trece de la un nivel la altul mai repede decat prevede schema.
- Te poti inscrie direct la nivelul de lb suedeza la care consideri ca te incadrezi, iar in principiu dai un test prin care demonstrezi ca ai deja anumite cunostinte la lb suedeza.
- Daca studiezi acasa, si nu la scoala, te poti inscrie la un nivel de lb suedeza corespunzator, scrii un test si platesti o taxa aferenta scolii din comuna respectiva (cred ca taxa are aceeasi valoare in toata Suedia).
- Cursurile de zi sunt in principiu mai avantajoase, in sensul ca se invata mai mult si schema este mai ampla decat la cursurile de seara/la distanta.

- De regula, dupa cursul de lb suedeza "grundläggande F" te poti orienta, dupa dorinta si dupa oferta existenta la scolile din orasul in care locuiesti, spre alte cursuri pe diferite domenii, de meserii. Se invata lb suedeza plus lb suedeza pe un anumit domeniu de activitate.

- Dupa cursul de lb suedeza "Svenska B - gymnasium", te poti inscrie la Facultate, "Högskola/Universitet" la diverse cursuri / programe sau la Scoala Superioara de Meserii, "Yrkeshögskolan".
  

Cursuri de limba suedeza avansata

Stockholm
http://sisu.it.su.se/search?search=svenska&search_text_default=&type=&pace_percentage=&level=&do_filter=true&commit=S%F6k

Göteborg
http://www.svenska.gu.se/utbildning/grundniva/behorighetsgivande-kurs/

Malmö
http://www.edu.mah.se/XZIBU/
http://www.edu.mah.se/KB001S/

Lund
http://www.kom.lu.se/?id=1620
http://www.sol.lu.se/sfs/ sau
http://www.sol.lu.se/sfs/kursutbud/sfs.html   

Cursuri de lb suedeza - private, cu plata (cateva exp de Institutii care organizeaza cursuri)


1) Folkuniversitetet
http://www.folkuniversitetet.se/Kurser--Utbildningar/Sprakkurser/Svenska-Swedish/

2) ABF - Arbetarnas Bildningsförbund
http://www.abf.se/?PortalPageId=6036&gustavSearchString=svenska&gustavSearchPageSize=10&gustavSubjectGroupId=0&gustavLanId=-1&gustavKommunId=175&gustavAvdelningId=0&gustavSearchPageNumber=1

3) Medborgarskolan
http://medborgarskolan.se/Search.aspx?lid=180&sgid=11&sid=116

4) Aici gasiti diferite cursuri in toata Suedia -
www.kurser.se
http://www.kurser.se/spraak___17__.html

 Link-uri ajutatoare 

1. Dictionar online roman-suedez. Nu contine foarte multe cuvinte, dar este practic pt un incepator
http://www.dicts.info/ud.php?l1=Romanian&l2=Swedish

http://dictionar-online.net/dictionar-roman-suedez.html

2. Dictionar suedez online
http://lexin.nada.kth.se/sve-sve.html

http://www.woxikon.se/

3. Expresii şi exerciţii de vocabular din Română în Suedeză
http://www.engoi.com/ro/sv/index.html

4. Lexikon för översättning från Svenska till Rumänska och från Rumänska till Svenska.
Aici puteti face traduceri simple din romana-suedeza si invers. http://www.lexikon24.nu/svenska-rumanska-lexikon.html

5. Cam asa arata un Test Sfi. Anul trecut erau mai multe exemple de teste complete, inclusiv raspunsurile aferente. Se pare ca le-au sters si au lasat doar acest exemplu de test (hösten 2002 - toamna 2002). Va puteti forma o idee. http://www.skolverket.se/sb/d/323

6. Conjugarea verbelor in lb suedeza
http://www.verbix.com/languages/swedish.shtml

7. Dictionar suedez de sinonime (dictionarul contine si un nr de antonime - motsatsord)
http://www.synonymer.se/

8. Exercitii / teste - lb suedeza
http://www.digitalasparet.se/hot/indexc.htm

9. Cei care au inceput studiul lb suedeze si doresc sa citeasca, dar si sa asculte stiri intr-o suedeza simpla
- site-ul potrivit este 8 Sidor Dagens lättlästa nyheter http://www.8sidor.se/?page=42

10. resurscentrum.nu - linkuri foarte utile cu diferite teste la lb suedeza si altele
http://www.resurscentrum.nu/new/directory/swedishmenus/XcDirectory.asp

11. Aici gasiti linkuri variate, care va pot fi de folos cand cautati anumite informatii despre scoala si nu numai
http://kreativpedagogik.se/#media

12. Structura sistemului de invatamant din Suedia http://skolnet.skolverket.se/polopoly/utbsys/



http://www.verbix.com/languages/swedish.shtml

 http://www.digitalasparet.se/

http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=http://www.onlineswedish.com/lesson1.php&ei=ilKjTePMNJGWswbly-3pBA&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=1&ved=0CB4Q7gEwAA&prev=/search%3Fq%3Dtack%2Bsa%2Bmycket%26hl%3Dro%26sa%3DG%26biw%3D1017%26bih%3D461%26prmd%3Divns

(sursa : http://suediainfo.freediscussions.net/t41-limba-suedeza-comvux-sfi-folkuniversitetet-cursuri-programe )

Invatamantul in Suedia

 
 

Sistemul scolar

 
Şcoala este obligatorie pentru copiii cu vârste între 7 şi 16 ani. Există un total de nouă clase, iar la nivelele inferioare există un singur învăţător pentru toate materiile, în timp ce la nivelele superioare sunt profesori diferiţi pentru fiecare materie. Anul şcolar durează patruzeci de săptămâni, începând de la jumătatea lunii august, şi are două semestre şi o vacanţă de vară de zece săptămâni.
Educaţia şi toate materialele didactice sunt furnizate gratuit şi se oferă mese gratuite la şcoală. Pentru informaţii generale despre sistemul şcolar suedez, te rog să vizitezi pagina agenţiei naţionale pentru educaţie.
Sistemul şcolar din Suedia este compus din:

  • Clase pre-şcolare („förskola") pentru copiii de până la 6 ani. Cursurile pre-şcolare sunt oferite tuturor copiilor din Suedia

  • Învăţământ obligatoriu („grundskola") pentru copii cu vârste cuprinse între 7 şi 16 ani, clasele 1-9

  • Clase superioare de liceu („gymnasium"), clasele 10-12, nu sunt obligatorii; însă, este o condiţie obligatorie dacă un elev doreşte să studieze la nivel universitar
De asemenea, educaţia superioară este gratuită, iar cursurile universitare sunt disponibile în multe limbi.
Copiii imigranţilor din sistemul şcolar suedez au dreptul de a primi instruire în limba suedeză ca limbă străină, dar şi de a beneficia de instruire separată, în limba maternă, dacă acea limbă este vorbită zilnic în casele acestora.
 
 




Pentru studiile tale de licenta, masterat sau doctorat desfasurate in strainatate, ai la dispozitie o sumedenie de variante. Daca tarile nordice ti-au facut cu ochiul, afla cum poti sa beneficiezi de experienta studiilor intr-o tara cum e Suedia!

Invatamantul in Suedia
Invatamantul din aceasta tara respecta normele sistemului Bologna si, prin urmare, este similar celui din Romania si alte tari din Uniunea Europeana. Ca si la noi, ai nevoie de un anumit numar de credite pentru a trece dintr-un an universitar intr-altul. Intrucat o buna parte dintre cursuri sunt sustinute in limba engleza, nu vei avea probleme in a-ti stabili materiile de studiu din timpul facultatii. Aceasta flexibilitate in alegerea cursurilor nu este valabila, totusi, pentru programele de medicina, farmacie si asistenta medicala sau pentru o parte dintre programele de inginerie, care necesita, in general, cunoasterea limbii suedeze.

Admiterea
Fiecare facultate isi stabileste propriile criterii de admitere a studentilor straini. Totusi, in general, actele necesare sunt:

-diploma de bacalaureat
-foaie matricola
-certificat recunoscut international care sa ateste cunostintele de limba engleza (IELTS, Cambridge, TOEFL)

Pentru masteranzi, actele necesare sunt:
-diploma de licenta
-foaie matricola
certificat recunoscut international care sa ateste cunostintele de limba engleza (IELTS, Cambridge, TOEFL)
In plus, ai mai putea avea nevoie sa incluzi in dosarul de admitere:
-un eseu
-o lucrare academica sau teza de licenta
-una sau mai multe recomandari din parte profesorilor
-o scrisoare de motivatie
Doctoranzii au nevoie de:
-diploma de licenta
-diploma de masterat

Intrucat sistemul de admitere in Suedia este unul centralizat, aplicarea se realizeaza la o singura institutie, indiferent de universitatea de stat la care iti doresti sa studiezi. Pentru a te inscrie, este necesar sa accesezi site-ul studera.nu

Tine minte sa iti traduci si sa iti legalizezi toate actele inainte de a le trimite.

Taxa de scolarizare
In Suedia, nu se percepe taxa de scolarizare, singura suma pe care vei fi nevoit sa o achiti fiind cea pentru taxa de natiune sau uniune, cuprinsa intre 400 si 800 SEK (40-80 euro) pe an.

Costul vietii
In general, pentru a trai decent in Suedia, ai nevoie de aproximativ 700 euro pe luna, dar poti trai si cu mai putin de atat. Chiria este de circa 300-350 euro pe luna, in functie de orasul in care studiezi – intr-un oras ca Stockholm, chiria este mai mare, decat intr-unul ca Uppsala, diferenta ajungand pana la 100 euro.

Mancarea este, in general, mai scumpa decat la noi, dar poti gasi si alimente ieftine, la preturi mai mici decat cele din Romania, ca de exemplu peste sau lapte. Preturi mici veti gasi intotdeauna in supermarketurile de discount, cum este Lidl.

Cat despre transport, acesta este foarte scump. Abonamentul lunar pentru transportul public urban este de circa 78 euro si este absolut necesar pentru a te deplasa in orasele mari, ca Stockholm. O alternativa demna de luat in seama, mai ales daca studiezi intr-un oras mai mic, este bicicleta, pe care o poti achizitiona la un pret de aprox. 60-70 euro (second hand).
Finantare
Studentii din ciclurile licenta si master nu pot beneficia de burse din parte universitatilor din Suedia. Pentru a obtine, totusi, o bursa, poti apela la Swedish Institute, desi sansele de a-ti fi acordata una sunt foarte mici (bursele se acorda tarilor foarte sarace sau cu un nivel redus de democratie).
Doctoranzii sunt in general angajati de universitate si platiti pe toata durata studiilor doctorale (aprox. 1450-1600 euro pe luna net, dupa taxe).
Universitati
In Suedia exista 61 de institutii de educatie superioara, dintre care 14 universitati publice, 22 colegii universitate publice, 3 universitati independente, 9 colegii universitare independente si 13 organizatii independente care au dreptul de a acorda calificare in Psihoterapie.

Pentru mai multe informatii despre universitatile si programele de studiu din strainatate, acceseaza modulul Study Abroad de pe Studentie.ro!

DIPLOMELE SUNT RECUNOSCUTE
Studiile efectuate in orice unitate de invatamint acreditata in Romania sint echivalate in institutii similare din statele membre ale Uniunii Europene, singurele diferente cerute in anumite cazuri vizind limba oficiala sau istoria nationala.Sanda Marina Badulescu, directorul Centrului National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED), a declarat ca scolile si facultatile romanesti trebuie sa aiba acreditare de la institutiile abilitate de catre MEdC pentru aceasta actiune. Legat de examenul de diferenta, in Germania, acesta vizeaza un test privind limba germana, si in Romania echivalarea are ca obiectiv examene de diferenta la limba romana si istoria romanilor.
Recunoasterea pregatirii nu presupune diferentele dintre programele de studii. De exemplu, in cazul in care programa cuprinde 12 materii, elevii nu vor sustine examene la toate disciplinele care nu figureaza in programa de studiu din tara respectiva.
Sistem de verificare
CNRED este asociat retelelor europene ENIC (Reteaua Europeana a Centrelor de Informare infiintata de Consiliul Europei) si NARIC (Reteaua Centrelor de Informare pentru Recunoastere Academica infiintata de Uniunea Europeana) carora le transmite si de la care primeste informatii in materie de recunoastere a diplomelor.


FACULTATEA IN SUEDIA


La facultaţile de aici te înscrii deobicei la un program care conţine mai multe cursuri. Fiecare curs are un număr de puncte sau credite (högskolepoäng sau HP). Anul şcolar e împărţit în 2 semestre iar fiecare semestru e împărţit în 2 perioade (läsperiod). Astefel pentru a fi considerat student full-time ar trebui să ai 15 credite per perioadă adică 30 de credite pe semestru sau 60 de credite pe an. Cursurile pot avea de la 7,5 credite până la 32,5 (poate şi mai mult nu sunt sigur). Ideea e că dacă un curs are peste 15 credite, nu înseamnă că este fulltime. Poate fi halftime dar pe două perioade. Eu am acum un curs de 32,5 puncte care se întinde pe trei perioade da cursul e halftime aşa că pentru fiecare perioadă voi urma în paralel un alt curs.
Ce înseamnă halftime şi fulltime?
Denumirile nu se referă neapărat la numărul de ore pe care le petreci la facultate pe săptămână ci de numărul de ore pe care ar trebui să le petreci ocupându-te de curs şi implicit de ”viteza” sau tactul în care se desfăşoară cursul.
Sper că se înţelege ce am vrut să explic. Oricum nu trebuie să vă faceţi prea multe probleme dacă nu aţi înţeles cum stă treaba cu creditele, cursurile şi perioadele pentru că oricum nu e treaba studenţilor să se ocupe de asta ci a profesorului responsabil cu programul (programansvarig). Am descris sistemul doar pentru a vă face o părere generală.
Pe siteul: studyinsweden.se la categoria Study Options / Basic information găsiţi informaţii despre cusuri, programe, credite etc.

Condiţii pentru a fi student în Suedia:
1. În primul rând trebuie să cunoşti foarte bine limba engleză sau suedeză (unele cursuri solicită cunoaşterea limbii engleză chiar şi pentru studentii vorbitori de suedeză. Cu alte cuvinte engleza e de bază). În Suedia, din câte ştiu eu nu se ţin cursuri în alte limbi în afară de suedeză şi engleză.

2. Trebuie să fii cetăţean european pentru a putea locui în Suedia fără viză. Deci România se încadreaza
3. Dacă ştii că stăpâneşti engleza bine sau eşti vorbitor de limbă suedeză , atunci poţi încerca să intri la o facultate din Suedia. Uite cum ai putea:
Sunt mai multe posibilităţi pentru un student din UE de a studia la o facultate din Suedia.
Cei care nu am urmat nicio facultate până acum (Undergraduate studies) pot veni în Suedia ca studenţi de schimb cu unele facultăţi din România sau pe cont propriu (Free mover).
Ca student de schimb e mai simplu deoarece studiezi în Suedia prin intermediu unei facultăţi din România şi astfel o siguranţă. Pe cont propriu e însă mai greu, neştiind dacă vei fi admis. În plus, pe cont propriu trebui să te înscrii la faculte direct în Suedia iar pentru asta trebui să îşi echivalezi ceva studii preuniversitare.
Pentru mai multe detalii vezi: studyinsweden.se la Study options/ Undergraduate studies. Vezi mai multe despre free mover sau exchange student.
Pentru cei care vor să facă Masterul sau Doctoratul în Suedia există posibilităţi asemănătoare.
Vezi studyinsweden.se la Study-options/Masters-studies iar în meniul din stânga aveţi Application Requirements.
Pentru doctorat aveţi www.studyinsweden.se/Study-options/Doctoral-studies/
Pentru a putea Studia la facultate în Suedia sunt deasemenea dispnibile burse de studii. Pentru mai multe informaţii despre burse citiţi pe: studyinsweden.se/Scholarships/
Deocamdată nu ştiu unde, cât şi cum sunt recunoscute studiile suedeze, dar bănuiesc că sunt recunoscute cel puţin în UE.
Nu aş putea să spun nici cât de greu/uşor se intră la o anumită facultate.
Cel mai bine e, dacă sunteţi interesaţi, să căutaţi pe studyinsweden.se folosind meniul principal de sus dar şi cel din bara din stânga.

studyinsweden.se -Undergraduate-studies/Free-movers/Free-movers—how-to-apply - pentru cei care vor sa dea la facultate
studyinsweden.se - StudiMasters-studies /How-to-apply pentru cei care vor sa dea la Master
studyinsweden.se - Doctoral-studies /How-to-apply pentru cei care vor sa dea Doctoratul
Informaţii suplimentare găsiţi şi pe studera.nu la pagina ”Higher education”

(sursa : http://teo13.ro/2009/09/facultatea-in-suedia/ )

Diverse pareri despre Suedia

 
 
 
 

07.04.2012

Bine ati venit ! Välkommen !

  1. Suedia, numita oficial Konungariket Sverige (Regatul Suediei), este o tara din Peninsula Scandinava care se gaseste intre Norvegia si Finlanda. Suprafata Suediei este de 449.964 kilometri patrati, iar capitala, Stockholm, este si cel mai mare oras. Alte orase importante sint: Goteborg, port si centru industrial, Malmo, port si centru comercial, Uppsala, si Norrkoping. Populatia Suediei este de aproximativ 9 milioane de persoane, iar ca religie cei mai multi locuitori sunt luterani. Din punct de vedere istoric, suedezii au marcat istoria europeana prin raidurile vikinge dintre secolele IX si XI, o alta perioada de apogeu fiind secolul XVII, cand Suedia devine o mare putere dupa participarea la razboiul de 30 de ani. Suedia si-a pastrat neutralitatea in cele doua razboaie mondiale din secolul XX. Din punct de vedere geografic, Suedia este dominata de un relief de platou si de campie, dar si de cele 95.000 de lacuri si de Alpii Scandinavi. Cultura Suediei se caracterizeaza prin tendinta de mentinere a vechilor obiceiuri. Una dintre cele mai insemnate personalitati suedeze este chimistul Alfred Nobel, cel care si-a lasat prin testament averea pentru finantarea premiului care-i poarta numele.   
  2. ...........................................................................................................................................