09.04.2012

Suedezii, unanim populari



In lume si in special in tarile vorbitoare de limba engleza, suedezii par a fi unanim populari. Profilul lor de oameni cinstiti, grijulii, bine informati, eficienti, care produc bunuri de calitate, livrate la timp, se potriveste bine cu aspectul lor adesea dichisit, cu imbracamintea de bun-gust (iertata sa-mi fie stereotipia), parul blond si ochii albastri. Engleza lor, avansata din punct de vedere gramatical, este curata si taioasa, ca aceea vorbita de scotienii care au studiat la Oxford. In societate, cel putin, ei au niste maniere impecabile si spun tot ce se cuvine in primele 15 minute. Totusi, este oarecum surprinzator sa constati ca suedezii nu sunt deloc populari, ba chiar adesea ridiculizati si uneori dispretuiti in tarile nordice. Faptul ca nici unul dintre vecinii Suediei Danemarca, Norvegia, Finlanda nu este renumit pentru agresivitatea nejustificata face ca antipatia sa fie cu atat mai neasteptata. Ce este in neregula cu suedezii? Este o intrebare la care suedezii insisi incearca sa gaseasca raspunsul de cateva decenii incoace. Statistic vorbind, suedezilor nu li se poate reprosa mare lucru. Asistenta medicala de exceptie a facut ca Suedia sa fie tara cu populatia cea mai varstnica din lume (18,1% din totalul populatiei are peste 65 de ani) si numai japonezii au o speranta de viata mai ridicata (Japonia 79 de ani, Suedia 78 de ani). Mortalitatea infantila este printre cele mai scazute din lume (locul patru din finalul clasamentului). Cu o populatie de 8,6 milioane, ocupand o suprafata de 450 000 de kilometri patrati, Suedia se plaseaza confortabil cu o densitate a populatiei de 19 locuitori pe km patrat. Desi ca marime ocupa numai locul 54 in lume, Suedia se afla pe locul 18 in ceea ce priveste PIB-ul, revenindu-i un meritoriu loc 5 la PIB-ul pe cap de locuitor, in valoare de 25 487 de $ anual. Acest belsug se reflecta in nivelul de trai in ceea ce priveste bunurile proprietate personala, suedezii sunt pe primul loc in lume la telefoane, pe locul cinci la masini de spalat, pe locul sase la cuptoare cu microunde, pe locul sapte la frigidere si videorecordere si pe locul zece la automobile. Cu un procent de alfabetizare de 99%, suedezii detineau, in perioada 19901991, locul doi in lume (dupa Zimbabwe!) in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca a populatiei, cu 69,3%. Datoria straina este mica, iar ajutorul acordat tarilor straine este foarte mare se afla pe locul noua in lume in ceea ce priveste ajutorul bilateral (si pe locul patru ca donator bilateral, raportat la procentajul din PNB). Suedia detine un remarcabil loc 14 in ceea ce priveste productia industriala si locul 15 in ceea ce priveste comertul mondial. Sunt niste cifre excelente pentru o tara cu o populatie mai mica de 9 milioane, dat fiind ca Suedia nu este "un atelier in care se munceste in conditii grele". Cu o populatie aflata intr-un proces lent de crestere (Suedia are gospodariile cele mai mici, cu 2,2 persoane per locuinta) si dispunand de vaste rezerve funciare, minerale si energetice, Suedia pare sa nu aiba cine stie ce probleme de ordin material. Potrivit Indexului Dezvoltarii Umane elaborat de ONU, Suedia este din nou bine pozitionata. Indexul, care este intocmit pe baza unor factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, speranta de viata, alfabetizarea la varsta adulta, anii de studiu, puterea de cumparare etc. plaseaza Suedia pe locul cinci, dupa Japonia, Canada, Norvegia si Elvetia, in ceea ce priveste standardele dezvoltarii umane. Singurele statistici negative ale Suediei se refera la atacurile de cord cele mai multe din lume, 37,3% dintre decese fiind cauzate de acestea; crime locul 18; delicte referitoare la droguri locul doi. Cat priveste varsta la care se casatoresc femeile suedeze, 27,6 ani, acestea se afla pe locul doi in lume intr-un clasament al celor mai varstnice mirese, iar Suedia ocupa locul sapte in lume intr-un clasament al tarilor cu cel mai ridicat cost al vietii, insa acesti ultimi doi factori pot fi considerati in egala masura pozitivi. Suedia este cu siguranta o tara in care lucrurile merg bine, asa cum o demonstreaza clar statisticile demne de invidiat mentionate mai sus. Si atunci, care este cauza frictiunilor dintre Suedia si vecinii sai? In primul rand, ei sunt vecini; dragostea intre vecini nu este o caracteristica umana. Norvegia, Danemarca si Finlanda sunt mai putin impresionate decat altele de splendoarea bunastarii suedeze, deoarece si ele au niste creatii proprii similare (si exista temeri din ce in ce mai serioase in toate cele patru tari ca sistemul va functiona cu adevarat pe termen foarte lung). Cinismul acestora fata de Suedia pare sa-si aiba originea intr-o serie de factori istorici: Danemarca a jucat un rol important in regiune o lunga perioada de timp. Suedezii au asediat in repetate randuri Copenhaga. Suedezii au domnit peste Finlanda vreme de 600 de ani. Suedia si Norvegia au facut parte dintr-o uniune incomoda pana in 1905. Norvegia, Danemarca si Finlanda au fost infrante in Al Doilea Razboi Modial, nu insa si Suedia. Industria suedeza s-a bucurat de o perioada de prosperitate intre anii 1945 1960, cand Norvegia si Danemarca au fost tinute pe tusa de revenirea postbelica foarte lenta, iar Finlanda s-a confruntat cu un handicap serios, fiind nevoita sa plateasca rusilor o suma imensa (si nejustificata), reprezentand reparatii de razboi (19451952). Marile companii multinationale suedeze Volvo, Saab, Electrolux, SKF, Axel Johnson si asa mai departe au inflorit in acea perioada, cand otelul suedez era recunoscut ca fiind cel mai bun din lume. Prosperitatea altora da nastere deseori la invidia vecinilor, mai ales cand este insotita de o anumita impasibilitate. In regiunea nordica, Suedia era considerata o tara importanta, preocupata de exporturi, puternica din punct de vedere financiar, indestulata si enervant de ingamfata. E putin probabil ca suedezii sa fie astazi cu mult mai putin multumiti de ei insisi decat erau in anii '50 si '60, insa, dintr-un studiu pe care l-am realizat recent pe 100 de oameni de afaceri suedezi, a rezultat urmatoarea compilatie exclusiv suedeza a valorilor lor nationale: constiinciozitate, cinste, loialitate, toleranta, egalitate, pacifism, dragoste de natura, curatenie, amabilitate, modestie. Nu este lipsit de importanta faptul ca subiectii au ales 10 valori pozitive si nici una negativa. Laine-Sveiby afirma ca suedezii refuza sa se vada in lumina in care ii vad ceilalti; in aceasta privinta ei sunt diferiti de danezi, mai preocupati de aspectul lumesc al vietii si de finlandezi, extrem de interesati de relativismul cultural si care-si fac in permanenta griji pentru ce cred ceilalti despre ei. Suedezii, pe de alta parte, sunt foarte preocupati de ce cred ceilalti suedezi despre ei!< b>Luarea deciziilor</b> Managementul suedez este descentralizat si democratic organigrama companiei suedeze tipice este in mod vadit orientata pe orizontala. Distanta impusa de autoritate este mica, managerul fiind in general accesibil personalului si disponibil pentru discutii. Intr-o firma suedeza vom intalni mai putine esaloane decat, de pilda, in Franta sau in Germania. Exista de fapt o lege suedeza (MBL) care prevede ca toate deciziile importante trebuie discutate cu toti membrii personalului inainte de a fi puse in aplicare! Explicatia ar fi ca daca angajatii sunt mai bine informati sunt mai motivati si in consecinta muncesc mai bine. Aceasta forma colectiva de luare a deciziilor se preteaza la o comparatie interesanta cu sistemul japonez. In ambele tari se considera a fi important ca toti colegii sa aiba pe deplin ocazia de a discuta proiectele in amanunt, de vreme ce dreptul la dezbateri si la exprimarea opiniei se plateste printr-o adeziune stricta la politica firmei, o data ce aceasta a fost stabilita. In Suedia, ca si in Japonia, deciziile pot fi luate cu mare intarziere, insa o data luate, sunt unanime; angajatii companiei, de la cel mai mic la cel mai mare, vor merge apoi in aceeasi directie. Acest lucru contrasteaza puternic cu, de pilda, situatia din multe companii americane in care convingerile individuale conduc adesea la vrajba si la conflicte interne. Totusi, o diferenta majora intre modelul suedez si cel japonez consta in faptul ca distanta impusa de autoritate intre manageri si angajati este mult mai mare in Japonia. In ambele sisteme discutiile si evaluarile prelungite duc la o buna comunicare a informatiilor si genereaza un sentiment de incredere si siguranta intre angajati. Modelul suedez nu este nici el perfect. Moran mentioneaza ca punctele slabe ale suedezilor in implementarea afacerilor sunt urmatoarele: evitarea conflictului sau a atitudinii partinitoare teama de confruntari dependenta de echipa in luarea initiativelor evitarea competitiei cu alte persoane din cadrul companiei. Desi participarea angajatilor la luarea deciziilor este evident oportuna in firmele moderne, ritmul alert in care se conduc afacerile in ziua de azi (imbunatatit de facilitatile puse la dispozitie de tehnologia informatiei) necesita adesea decizii clare si rapide. Procesul de luare a deciziilor este probabil cel mai rapid in SUA; cel mai lent este in Japonia si in alte tari asiatice. Majoritatea tarilor europene se situeaza undeva intre cele doua extreme. Suedia se apropie periculos de mult de Japonia, "periculos" in sensul ca desi este un concept oriental recunoscut faptul ca luarea deciziilor importante poate dura luni intregi, lucrurile nu stau nicidecum asa in Europa si in SUA. Managerii francezi, britanici si finlandezi s-au simtit frustrati lucrand cu sau in companii suedeze, motivele frustrarii fiind: consultarile permanente la toate nivelurile, sedintele nesfarsite, intarzierile obisnuite in luarea deciziilor, obsesia pentru indrumarea oamenilor, prudenta exagerata, politicile confuze referitoare la personal si "indicatiile" neclare venite din partea managerilor.< b>Managerul suedez</b> Managerii suedezi se pricep la manuirea resurselor umane, apeland la charisma, la un stil de comunicare bland, dar convingator si la abordari psihologice inteligente. Ei sunt buni pentru ca trebuie! Sarcina lor nu este una simpla. Ca si in Japonia, in Suedia nu este usor sa te debarasezi de un angajat incompetent, chiar lenes sau nu foarte cinstit. Deoarece este la fel de necuviincios sa te imbogatesti, managerilor le lipseste momeala. Ei nu pot face concedieri si nu pot oferi prea multe stimulente financiare (bonusurile si folosirea masinii de serviciu determina cresterea impozitului). In consecinta, ei au mari batai de cap pentru a obtine tot ce e mai bun de la cei aflati in subordinea lor. Din pacate, actul de comanda nici nu presupune mare lucru. Ei nu dau ordine acestea seamana mai degraba cu niste indicatii si adesea nu sunt mai mult decat niste sugestii. Ei nu aplica nici macar aceste directive, insa isi deleaga autoritatea ierarhic, de sus in jos, pentru a fi indeplinite. Daca angajatul este incompetent sau lenes, trebuie facuta "curatenie" in toata regula. Pentru a fi corecti in privinta suedezilor trebuie spus ca personalul suedez este in mare parte extrem de constiincios, cooperant si loial. Problemele apar (ca si in Japonia) atunci cand sarcina atribuita depaseste posibilitatile persoanei in cauza. Un profesor suedez arata ca pentru a-ti exercita autoritatea in Suedia trebuie sa lasi impresia ca nu esti o persoana foarte puternica. Managerii suedezi "fac echilibristica" intre interventia personala inoportuna si controlul dezlanat, ineficient. Ei incearca sa-si stabileasca linia printr-o atenta planificare si niste metode alese cu grija. Se spune ca planificarea minutioasa ii ajuta pe managerii suedezi sa doarma mai bine!< b>Societatea feminina </b> Geert Hofstede, in binecunoscutul sau studiu despre culturile de afaceri, conchide ca dintre toate tarile analizate, Suedia este cea mai feminina. In culturile masculine, valorile dominante sunt: succesul, banii, recompensele, obiectele si bunurile aflate in posesie. In cele feminine, aspectele inter-personale, calitatea vietii, ambientul fizic, oferirea de servicii, cultivarea relatiilor sunt considerate mai importante pe scurt, crearea unei societati grijulii. In cazul Suediei de azi, oamenii (inclusiv suedezii) incep sa se intrebe daca nu cumva este prea grijulie. Intretinerea sistemului de asistenta sociala de departe cel mai bun din lume costa foarte mult. Impozitele te doboara, iar tara se afla intr-un accelerat proces de imbatranire. In fiecare an sunt tot mai putini sustinatori ai familiei si sunt tot mai multi cei care depind de acestia. Intr-o lume fara competitie, suedezii ar putea continua sa vanda produse de calitate la preturi mari pentru a-si sustine nivelul de trai, insa in secolul al XXI-lea, competitia va fi acerba. Asiaticii si americanii nu isi permit concedii de sase saptamani, plus tot felul de week-end-uri prelungite si vara sa iasa pe usa biroului la ora 16. Managerii sudezi primesc in permanenta solicitari de concediu pentru graviditate, ingrijirea copiilor bolnavi, concediu pentru calatorii acordat profesorilor universitari, concediu pentru studii, pentru membrii garzii civile, pentru activitati sindicale etc. In Suedia, capitalul si industria au fost lasate in general pe maini private, insa sistemele de impozitare au grija ca nimeni sa nu se imbogateasca pe cale legala. Cei care ameninta sa faca acest lucru (Ingmar Bergman, Bjrn Borg) sunt siliti sa traiasca in strainatate pentru a evita platirea unor impozite care ar putea ajunge la peste 100% din profit. Nici macar in Monte Carlo nu se intampla asa ceva! Unii banuiesc ca in neregula ar fi mai degraba sistemul suedez si nu suedezii ca atare. Acestia sunt niste oameni amabili, inteligenti, fermi, care vor sa faca bine desi nu le va fi usor sa se debaraseze de mentalitatea indeplinirii strict a sarcinilor de serviciu, fara a lucra in plus, atunci cand vor da de greu. O societate exagerat de reglementata, indiferent de politica adoptata, poate genera niste indivizi foarte plictisitori, fara pic de spontaneitate. Cand tratati cu suedezii, retineti: Ei se considera cinstiti si spun intotdeauna adevarul. Nu le place sa-si contrazica proprii colegi. In companiile suedeze, autoritatea se deleaga de sus in jos, prin urmare s-ar putea sa nu aflati ce crede seful lor, de fapt. Pretul s-ar putea sa fie fix, deoarece suedezii considera ca pretul lor de pornire este cel corect. S-ar putea sa vi se para inflexibili in alte privinte, deoarece ei cred cu tarie in decizia grupului, bazata pe consens. Asemenea japonezilor, le vine greu sa faca modificari individual, pentru ca acest lucru ar contraveni consensului. Sunt buni ascultatori si vor manifesta intelegere fata de punctele voastre de vedere. Daca vor sa va faca un serviciu, le trebuie timp ca sa puna totul la punct. Pe ei ii intereseaza mai putin profitul decat va intereseaza pe voi. In pofida firii lor "grijulii", se concentreaza mai mult asupra afacerii decat asupra persoanei. Sunt pragmatici in ceea ce priveste calitatea tehnica. La o vanzare, punctele lor forte sunt: calitatea, designul si livrarea prompta. Cand cumpara un produs, ii intereseaza calitatea si nu tin exagerat de mult sa obtina un anumit pret. Te trateaza bine si cu multa generozitate, cand acest lucru intra in sarcina lor. Ca si americanii si finlandezii, nu pun mare pret pe mancare, in timpul unui pranz "de lucru", continuand sa discute detaliile afacerii in timp ce mananca. Francezii si spaniolii nu pot suporta acest lucru. Pot discuta "la infinit" detalii de ordin tehnic, insa palavrageala o epuizeaza in 1015 minute. Totusi, au niste glume si anecdote clasa intai! Cand toasteaza, sunt ceremoniosi si pretind ca discursurile sa fie tinute in timpul cinei sau dupa aceea. Sunt extrem de familiari in adresare, folosind numai forma "Du". In Suedia, tacerea nu are neaparat o conotatie negativa. Suedezii sunt meditativi si mai degraba introvertiti. Nu apartin unei culturi "tactile", asa ca nu va apropiati prea mult de ei. La intalnirile de afaceri apeleaza prea putin la gestica si la expresia fetei, cu toate ca zambesc mai mult decat germanii si finlandezii. In timpul discutiilor isi pastreaza calmul si politetea si nu prea stiu ce atitudine sa adopte fata de grosolanie sau de exuberanta latina. Nu manifesta un respect deosebit pentru titluri si trateaza persoanele importante de la egal la egal. Francezii, germanii, sud-americanii si asiaticii nu privesc intotdeauna cu ochi buni acest tratament egalitar. Nu sunt niciodata aroganti si nu folosesc forta bruta chiar daca sunt in avantaj. Cel mai bun mod de abordare este sa le respecti dorinta de a avea niste consultari prelungite, multilaterale si sa dai dovada de rabdare si intelegere, ca si de fermitate si integritate.
(sursa : http://www.studentie.ro/campus/suedia/c-135-a-15529 )

Un comentariu:

  1. Incintata de autor si de acest popor,suedezul fiind modelul de urmat in multe privinte.Timp de 2 luni de sedere in aceasta tara minunata am trait zile deosebite si de "relaxare" in mijlocul acestor oameni deosebit de respectuosi si "disciplinati" in tot ce fac.Te saluta chiar daca stiu ca nu esti suedez si te respecta ca si cum ai fi nascut si crescut alaturi de ei.Nu am vazut nimic "urit" din partea lor. Cu zimbetul pe buze si cu mult calm iti raspund si te ajuta sa te simti cu adevarat ca si in tara ta.In concluzie "o tara minunata cu oameni deosebiti, pe masura" iar autorului multumiri pentru sinceritatea si frumusetea articolului.

    RăspundeţiȘtergere